Situat in judetul Sibiu, pe Valea Tarnavei Mari, intr-o zona binecunoscuta pentru patrimoniul istoric valoros, pe baza caruia se construieste o identitate turistica distincta, orasul Dumbraveni vrea sa valorifice propriul lui patrimoniu deosebit, cu nimic mai prejos decat al altor localitati din apropiere. Primaria orasului Dumbraveni doreste sa dea Castelului Apafi, unde au poposit principi, imparati si poeti, un rol mai important in viata sociala, culturala si economica a urbei. Pentru aceasta a obtinut de la Agentia pentru Dezvoltare Regionala Centru, Autoritate de Management pentru Programul „Regiunea Centru” 2021 – 2027, finantare nerambursabila pentru interventii de consolidare si restaurare a unor cladiri din ansamblul monumentului.
Proiectul „Reabilitare Castel Apafi, Dumbraveni, Jud. Sibiu – etapa I”, este finantat in cadrul Prioritatii 8: „O regiune atractiva”, Actiunea: 8.2 – Dezvoltare urbana integrata prin regenerarea spatiilor publice, punerea in valoare a patrimoniului, infrastructurii culturale si a potentialului turistic din orasele Regiunii Centru. Valoarea totala a proiectului este de 17.270.356,29 lei, din care valoarea finantarii nerambursabile din Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) este de 13.257.047,20 lei, iar valoarea finantarii nerambursabile de la Bugetul de stat este de 2.027.548,39 lei. Diferenta pana la valoarea totala este contributia beneficiarului. Termenul estimat pentru finalizarea proiectului este luna octombrie 2029.
In urma cu peste 470 de ani, pe domeniul de la „Ebesfalva”, astazi orasul Dumbraveni, familia nobiliara, din care s-a ridicat la functia de principe al Transilvaniei Mihail Apafi I, construia primele cladiri ale ansamblului care avea sa devina resedinta princiara personala (1660 – 1696), gazda a imparatului Iosif al II-lea Habsburg (1773) si a poetului Petőfi Sándor(1848). In castelul Apafi de la Dumbraveni s-au semnat tratate importante care au modelat evolutia istorica, politica, economica, sociala si culturala a Transilvaniei. Cancelarul Transilvaniei Teleky Mihály a semnat aici „Actul de supunere”, prin care Adunarea Starilor intrunite la Sibiu a solicitat, la 9 mai 1688, protectia Imparatului Austriac, ce a condus la pierderea independentei Transilvaniei in favoarea Imperiului Habsburgic. Mai aproape de zilele noastre, Castelul Apafi de la Dumbraveni a gazduit, in aprilie 1919, Marea Adunare Nationala a Romilor, unde a fost semnat un memorandum de sustinere a Marii Uniri din 1918. Ulterior, castelul a fost folosit ca tribunal, inchisoare, arhiva, scoala si internat.
Prin acest proiect se urmareste valorificarea durabila a patrimoniului cultural si istoric si imbunatatirea infrastructurii de turism din Orasul Dumbraveni.
„In Romania creste nivelul de constientizare a faptului ca patrimoniul istoric construit desi costisitor de conservat, restaurat si promovat, nu este o povara pe umerii comunitatii, ci o resursa economica. Vedem clar cum in alte tari turismul sustine cresterea veniturilor publice, mai ales din turismul cultural. Este, asadar, un drum batatorit pe care si noi pasim cu incredere. Turismul, dezvoltat ca urmare a restaurarii si punerii valoare a monumentelor de arhitectura gotica, baroca si renascentista, este un element de specificitate pentru Regiunea Centru. Celalalt element este turismul balnear.
Pentru protejarea patrimoniului istoric si dezvoltarea turismului am alocat in Programul „Regiunea Centru”, prin Prioritatea 7 „O Regiune cu turism sustenabil” si Prioritatea 8 „O Regiune Atractiva” aproape 1,3 miliarde de lei. Portofoliul de investitii finantate din aceasta alocare este foarte divers, de la restaurarea si revitalizarea unor situri UNESCO, la reabilitarea monumentelor si bisericilor reprezentative pentru toate cultele din Regiune, precum si investitii in conservarea patrimoniului natural si construirea de infrastructura specifica turismului balnear si montan”, a declarat domnul Simion Cretu, directorul general al Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Centru.
Pe amplasamentul situat pe strada Cuza Voda nr. 4, se afla un ansamblu de constructii, compus din 8 imobile independente. In cadrul proiectului se vor executa urmatoarele interventii:
- Bastion (Corp C4): va fi supus unor interventii menite sa redea imaginea istorica a monumentului si sa permita amenajarea unor spatii de expozitii in interior. Sarpanta va fi curatata integral, consolidata, iar lemnaria va fi tratata cu solutii insecto-fungicide. Invelitoarea va fi refacuta la configuratia initiala. Acoperisul vechiului drum de straja va fi refacut asemanator. Fatadele vor fi curatate, elementele de tencuiala originale pastrate, zidaria reparata si elementele de piatra vor fi tratate si completate acolo unde este cazul. Golurile existente vor fi inchise cu panouri de sticla fara rame, montate detasat fata de planul peretilor. In final, se vor redeschide golurile istorice ale fatadelor (daca se vor identifica), restituind turnului-bastion cat mai mult din aspectul sau original.
- Beci boltit (Corp C8): Dala de beton care acopera in prezent subsolul va fi demolata integral, intrucat constituie o interventie necorespunzatoare si incompatibila cu caracterul istoric al sitului. Zidaria de caramida existenta va fi pastrata si consolidata. Vor fi aplicate tratamente anti-igrasie. Noua structura de rezistenta necesara repunerii in functiune a spatiului va fi realizata ca structura independenta de zidariile istorice, astfel incat acestea sa nu fie suprasolicitate sau degradate.
- Ruina corp vest, extindere corp C1 (Corp C9): va fi pus in siguranta fragmentul de zid ramas din fosta incinta, care pastreaza elemente decorative valoroase. Pentru asigurarea functionalitatii ansamblului, in subsol se propune realizarea unui corp ingropat ce va gazdui grupurile sanitare necesare, fara a afecta aspectul istoric al sitului. De asemenea, se va introduce o scara si un lift de acces, amplasate discret in spatele zidului istoric.
- Desfacerea platformelor betonate existente si reconfigurarea intregii curti astfel incat aceasta sa reaminteasca de curtea interioara a castelelor medievale din zona. Nivelul actual al terenului va fi coborat pentru a reveni la cota istorica de calcare, iar la nivelul pavimentului vor fi marcate conturile cladirilor disparute. Interventiile includ si amenajarea unei platforme pentru evenimente, precum si reconstruirea fantanii istorice.
- Vor fi realizate si retelele de utilitati: apa rece retele exterioare, canalizari retele exterioare, hidranti interior, paratraznet si prize de pamant, prize si forta, retele exterioare.
Grupul tinta al proiectului este compus din totalitatea persoanelor care vor utiliza direct sau indirect infrastructura culturala rezultata in urma reabilitarii Castelului Apafi: peste 8.000 de locuitori ai orasului, aproximativ 400 de vizitatori ai expozitiei actuale de la castel, agentii economici din HoReCa, artizanii locali si viitorii turisti care vor vizita fosta resedinta princiara transilvana.
