Localitățile sibiene Topârcea și Ocna Sibiului au găzduit sâmbătă, 24 octombrie 2026, manifestările dedicate memoriei Lucreției Ciobanu, personalitate emblematică a folclorului românesc. Manifestările dedicate „Doamnei Munților” au fost organizate de Primăria Orașului Ocna Sibiului, prin primarul Claudiu Predescu, Asociația Culturală „Samuil Micu Clein” și Grupul de inițiativă pentru omagierea memoriei doamnei Lucreția Ciobanu, din care fac parte: Ilie Dan Nanu – directorul Direcției Județene pentru Cultură Sibiu ; Valentin-Dumitru-Ioan Ivan – primarul Comunei Sadu și vicepreședinte A.Co.R; Rodica Mioara Stoica Ciobanu – fiica doamnei Lucreția Ciobanu; Gabriela Tuță – păstrătoare a tradițiilor din Mărginimea Sibiului.
La Așezământul Cultural din satul Topârcea, la ora 12:00, a avut loc o ceremonie omagial-comemorativă. Aceasta a inclus o slujbă de pomenire și dezvelirea plăcii comemorative dedicate Lucreției Ciobanu. Tot de la ora 12:00, publicul a putut vizita, la Ocna Sibiului, expoziția „Lucreția Ciobanu. Rădăcini în Mărginimea Sibiului”.
La ora 13:00, Centrul Cultural din Ocna Sibiului a găzduit simpozionul „Doamna Munților și ecoul viitorului”, într-o sală plină de iubitori ai cântecelor Lucreției Ciobanu. Au fost prezenți Prof. Dr. Grigore Leșe, Prof. Dr. Elise Stan, Prof. Univ. Dr. Ilie Moise și Prof. Dr. Vasile Bebeșelea, alături de membrii grupului de inițiativă, între care fiica artistei, Rodica Mioara Stoica Ciobanu, nepoții și strănepotul Lucreției Ciobanu.
Simpozionul a fost deschis de primarul Claudiu Predescu, după care a luat cuvântul Ilie Dan Nanu, directorul Direcției Județene pentru Cultură Sibiu, care a evocat amintiri prețioase despre Lucreția Ciobanu, Ilie Micu și Pr. Teofil Părăian și a subliniat că: „acest eveniment de astăzi reprezintă o clipă astrală a tuturor românilor”.
În cadrul simpozionului a fost prezentat publicului chatbotul „Lucreția Ciobanu”. Gabriela Tuță a interpretat cântece din repertoriul Lucreției Ciobanu și a deschis dialogul cu reconstituirea digitală. Prima întrebare adresată acesteia i-a aparținut domnului Prof. Dr. Grigore Leșe: „Cum vă este inima, doamna Lucreția?” Tot acesta a făcut o paralelă între folclorul de altădată și evoluția lui în timp, și a adăugat: „Când m-am dus spre Topârcea, am mers pe un drum părintesc. Plaiurile
acestea seamănă cu locurile unde m-am născut eu, oare nu de aceea a venit Lucreția Ciobanu la mine în Televiziune?! …Este o arătare frumoasă de aceea i-au spus oamenii Doamna Munților.”
Prof. Dr. Elise Stan a evocat clipele memorabile ale Lucreției Ciobanu în cadrul emisiunilor de folclor ale Televiziunii Române și a adăugat: „Lucreția Ciobanu a avut simplitatea unui om mare și în același timp măreția unui om simplu”. Prof. Dr. Ilie Moise a abordat personalitatea Doamnei Munților, cu sublinierea clară că repertoriul acesteia este legat direct de structura psiho-somatică a interpretei. Prof. Dr. Vasile Bebeșelea a intervenit evocând momente împărtășite cu artista Lucreția Ciobanu pe scenă, în calitate de dirijor, și mărturisește „Profesionalismul și generozitatea regretatei interprete Lucreția Ciobanu ne-a lăsat o lume de cântec și dor ce sună și răsună etern!”. Domnul Valentin Ivan, Primarul Comunei Sadu și Vicepreședinte A.Co.R a vorbit despre realizarea plăcii comemorative „Lucreția Ciobanu a scris prin cântec povestea satului românesc… Chiar dacă timpul a fost foarte scurt, am reușit prin strădania artistului plastic, Horia Ciontea, să realizăm în timp record această placă”. Doamna Rodica Mioara Stoica Ciobanu a fost încărcată de emoția amintirii arătând: „tot ce se întâmplă la Sibiu și în tot Ardealul demonstrează că muzica mamei rămâne. Spiritul ei e viu încă, iar povestea cu Chatbotul este impresionantă”. Doamna Silvia Macrea a adăugat: „Lucreția Ciobanu a fost, este și va rămâne cea mai bună formă de promovare a Mărginimii Sibiului’’. Marcel Părău a interpretat cântecul doinit cu care a debutat în cadrul Radio România.
Reuniunea găzduită de Centrul Cultural din Ocna Sibiului a avut menirea de a revitaliza mesajul folcloric, de a reflecta asupra proiectului inovator de conservare a patrimoniului cultural prin intermediul tehnologiilor moderne ce își propun să transmită mai departe mesajul de odinioară într-o formă cât mai veritabilă și nedistorsionată.
Proiectul inovativ, realizat cu acordul familiei Lucreției Ciobanu, a fost gândit ca o punte între generații: un instrument prin care tinerii de astăzi și generațiile care vor urma să poată descoperi și păstra vie amintirea Lucreției Ciobanu. Dincolo de experiența dialogului virtual, această punte își propune să stârnească interesul și curiozitatea publicului pentru poveștile de viață documentate ale artistei, pentru istorisirile care i-au marcat existența și, mai ales, pentru cântecele prin care a rămas în memoria culturală a României.
Întrebarea de la care s-a plecat a fost cum poate fi folosită tehnologia pentru a apropia mai mulți oameni, mai ales tinerii, de moștenirea Lucreției Ciobanu. „Am simțit că avem în grijă ceva prețios, care cere răbdare, seriozitate și mult respect”, a declarat Răzvan Costin, reprezentant AiRox, în discursul susținut la simpozion.
Dialogul virtual nu reprezintă declarații noi ale artistei. Răspunsurile sunt generate de inteligența artificială pe baza materialelor documentare disponibile.
Chatbotul dedicat Lucreției Ciobanu este găzduit de pagina de internet folclorcudor.ro, acolo unde utilizatorii pot afla mai multe amănunte despre viața artistei, copilăria sa, legătura cu Mărginimea Sibiului, repertoriul muzical și tradițiile românești.
Sâmbătă, la finalul evenimentului de la Ocna Sibiului, al cărei veritabil catalizator a fost Gabriela Tuță, aceasta a întrebat publicul ce cântec al Lucreției Ciobanu ar dori să audă. Sala a cerut
„Ridică-te, negură”, iar Gabriela Tuță i-a invitat pe toți cei prezenți să cânte împreună cu ea. A fost unul dintre cele mai frumoase momente ale zilei: un cântec al „Doamnei Munților”, purtat mai departe de vocile celor care au venit să o omagieze.
Organizatorii manifestării culturale mulțumesc familiei Lucreției Ciobanu, Arhivelor Naționale ale României, partenerilor Polish Business Club, AiRox, Complex Balnear Ștrand Ocna Sibiului și tuturor celor care au contribuit la acest eveniment de suflet cu mărturii, documente și timp.