SUBIECTUL 1stimulentul de inserție: Voi începe conferința de presă cu un subiect util pentru multe familii din România: stimulentul de inserție acordat părinților care revin în câmpul muncii, în condițiile în care au un copil mai mic de 2 ani.Peste 75.000 de persoane beneficiază, în toată țara, de acest stimulent. Mai exact, este vorba de 51.573 de femei și 23.586 de bărbați.Părinții care sunt în concediu de creștere a copilului beneficiază de această măsură care îi încurajează să revină la muncă, printr-o măsură adoptată în anul 2021, atunci când am îndeplinit funcția de ministru al Muncii. Valoarea stimulentului de inserție este de 1.500 de lei, dacă persoanele îndreptățite obțin venituri înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 6 luni, respectiv 1 an în cazul copilului cu dizabilități.Această sumă se acordă până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu dizabilități.Stimulentul de inserție are o valoare de 650 lei dacă persoanele îndreptățite obțin venituri după împlinirea de către copil a vârstei de 6 luni, respectiv 1 an în cazul copilului cu dizabilități.Această măsură trebuie comunicată mult mai intens, pentru ca toate familiile eligibile să afle că pot beneficia.Comparativ, 121.415 femei beneficiază de indemnizație pentru creșterea copilului.Indemnizația brută se calculează ca 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni, dar are un prag minim și maxim: minim 1.651 lei și maxim 8.500 lei. Din indemnizația brută se scade 10% CASS. De exemplu: dacă indemnizația brută e 5.100 lei, CASS va fi 510 lei, astfel indemnizația netă va fi 4.590 lei.Cu alte cuvinte, dacă o mamă, un tată dorește să se întoarcă la muncă va obține acest stimulent de inserție de 1500 de lei/lunar până când copilul împlinește 2 ani + salariul pe care-l obține întorcându-se la muncă. Venituri care pot depăși semnificativ valoarea indemnizației pentru creșterea copilului. Stimulentul de inserție nu este doar o sumă de bani; este un instrument de echilibru social. Pentru o mamă sau un tată care revine în activitate, cei 1.500 de lei acoperă costuri imediate: fie ca e vorba de costuri legate de grădiniță, creșă, transport, îmbrăcăminte pentru copil.* În același timp, economia are de câștigat. Reîntoarcerea timpurie în câmpul muncii înseamnă menținerea competențelor, continuitate profesională și predictibilitate pentru angajatori. Măsura reduce presiunea pe bugetul public, pentru că oamenii reîncep să contribuie mai repede la sistemele sociale, nu să depindă de ele.• Pentru piața muncii — care deja se confruntă cu deficit de forță de muncă — stimulentul de inserție reprezintă o soluție inteligentă și eficientă. Nu obligă, nu penalizează, ci stimulează. Este o politică modernă, de tip „win–win”: familia câștigă, angajatorul câștigă, statul câștigă. SUBIECTUL 2 Consorțiul pentru învățământ dual de la Sibiu- România are nevoie să reconstruiască învățământul profesional, după ce acesta a fost desființat cu aproape 15 ani în urmă;- Mediul de afaceri are nevoie de tineri bine calificați, pe care să-i integreze imediat pe piața muncii;- În România, șomajul în rândul tinerilor este cel mai mare din UE, de peste 20%.Consorții pentru învățământ profesional dual au fost gândite, cu finanțare prin PNRR, ca soluție pentru integrarea tinerilor pe piața muncii. În anul 2020 au fost gândite nu mai puțin de 29 de consorții prin PNRR, toate având finanțarea asigurată Componenta 15 – Educație.Ca deputat de Sibiu m-am străduit să avem un consorțiu de învățământ dual la Sibiu, pentru a sprijini tinerii din întreaga regiune să poată obțină cele mai bune calificări prin colaborarea dintre mediul universitar și antreprenorii sibieni.În urmă cu câteva zile am primit de la ministrul educației răspunsul la o întrebare privind stadiul implementării celor 29 de consorții, la nivel național, și, în mod special, cu privire la consorțiul nostru de la Sibiu.Exista o veste rea și una foarte bună:- VESTEA REA este aceea că din 29 de consorții programate inițial, 19 nu vor mai fi finanțatedin PNRR, din cauza progresul foarte slab al acestora.- VESTEA FOARTE BUNĂ– Consorțiul de la Sibiu MERGE ÎNAINTE CU FONDURI DIN PNRR. Consorțiul Produal de la Sibiu, la care contribuie Universitatea„Lucian Blaga” din Sibiu (lider de parteneriat), Academia ForțelorTerestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, 8 unități de învățământ, 1 UAT şi 6 operatori economici, este al doilea cel mai avansat proiect din cele 29, după cel de la Bihor, care a fost deja finalizat și recepționat.Potrivit Ministerului Educației, consorțiul de la Sibiu avea la data de 1 octombrie, următorul stadiu de implementare:- CORPUL A (spații învățământ și laboratoare) –stadiu 33.75%; – CORPUL B (cantina şi bibliotecă) –stadiu 30.50%; – CORP C (aula şi spațiul multifuncțional) – 27.33%; – CORPUL D (cămine pentru cazare) – 31.25%; – AMENAJĂRI EXTERIOARE -10% şi INSTALAŢII SANITARE – REŢELE EXTERIOARE – 20%. De asemenea, mă bucur că, deja avem 146 de beneficiari ai proiectului – mă refer la elevii și studenții care au beneficiat deja de stagii de practică destinate calificărilor. Mai mult decât atât, în cadrul proiectului au fost selectați 75 elevi (din care 41 provin din mediul rural)și 146 studenți (din care 74 provin din mediul rural), acestora abordându-li-se burselunare pentru susținerea participării la educație şi formare profesională, precum şi alte forme de sprijin.Îi felicit pe cei responsabili de proiect și, în același timp, îi rog să mențină același ritm susținut, pentru ca din vara anului viitor Sibiul să aibă un consorțiu de învățământ dual la cele mai înalte standarde! SUBIECTUL 3 DEPRESIA IN RANDUL COPIILOR Depresia la copii – dublă în doar 4 ani. O criză pe care Ministerul Sănătății pare s-o ignoreSituația este alarmantă și nu mai poate fi ignorată: în ultimii 4 ani, cazurile noi de depresie la copii s-au dublat în România – de la 751 în 2020 la 1.529 în 2024. Aceasta nu este o creștere, aceasta este o criză de sănătate mintală care amenință o generație întreagă.De ce spun asta cu atâta convingere? Pentru că am adresat întrebări clare Ministrului Sănătății dar am primit răspunsuri incomplete. Am cerut patru date esențiale: (1)câți copii suferă de depresie, (2)care sunt cauzele, (3)câți sunt victimele jocurilor de noroc și (4)câți au acces la terapie de specialitate. Ministerul an ales să răspundă la una singură, la prima. Sunt numărați pacienții, dar nu și cauzele sau măsurile luate din punct de vedere medical. Această abordare este lipsită de seriozitate și sună a gol, în timp ce cauzele problemei sunt ignorate. Între timp, problema se adâncește în fiecare zi.Cifrele pe care le-am obținut sunt devastatoare: în județul Sibiu, creșterea a fost de 7 ori – de la 4 cazuri în urmă cu patru ani – la 29 cazuri în 2024. Cele mai multe cazuri sunt în Iași – 386, București – 138, Neamț – 87 și Timiș – 82. Dar ceea ce mă îngrijorează cel mai mult este că aproape peste tot în țară, cazurile de depresie în grupa de vârstă 5-19 ani s-au dublat sau chiar triplat.Unde se află rădăcinile acestei crize? Există o corelare îngrijorătoare între explozia sălilor de joc din străzile orașelor noastre și creșterea depresiei la copii. Jocurile de noroc nu sunt un rău necesar – sunt o agresiune directă asupra vulnerabilității psihice a copiilor noștri.De aceea am depus un proiect de lege care interzice accesul tinerilor sub 21 de ani la orice formă de gambling. Și sprijin orice legislație care interzice sălile de păcănele în vecinătatea școlilor, spitalelor și instituțiilor sociale. Nu e suficient – trebuie să le scoatem cu totul din orașe, pentru că ele îmbolnăvesc copiii noștri.Dar este și o problemă structurală. În același răspuns primit din partea Ministerului Sănătății am aflat că aproximativ 2.000 de medici de familie, din cei 10.000, nu au făcut nici o raportare de cazuri. Asta înseamnă că realitatea poate fi mult mai gravă decât cifrele pe care le deținem. Și în zonele unde nu există medici de familie, această problemă este invizibilă pentru statistici.Voi continua să lucrez cu organizații, medici de familie și specialiști pentru a aduce soluții noi la această problemă. Voi propune mecanisme de raportare mai clare, sprijin pentru terapii accesibile și reguli mai stricte pentru jocurile de noroc. Vreau acțiune rapidă. Copiii nu pot aștepta.
