A fost semnat contractul pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate necesar construirii 𝗔𝘂𝘁𝗼𝘀𝘁𝗿𝗮𝘇𝗶𝗶 𝗕𝘂𝗰𝘂𝗿𝗲𝘀𝘁𝗶 – 𝗚𝗶𝘂𝗿𝗴𝗶𝘂, ultimul tronson din axa Nord – Sud care intră în linie dreaptă. Termenul de elaborare a Studiului de Fezabilitate este de 16 luni, urmând ca în cadrul acestuia să fie stabilite detaliile tehnice privind profilul, traseul, structura și conexiunile cu infrastructura rutieră existentă sau viitoare. Valoarea contractului este de 33 milioane lei, fără TVA, iar sursa de finanțare este asigurată din fonduri europene nerambursabile și bugetul de stat, prin Programul Transport 2021-2027. 𝗔𝘂𝘁𝗼𝘀𝘁𝗿𝗮𝗱𝗮 𝗕𝘂𝗰𝘂𝗿𝗲𝘀𝘁𝗶 – 𝗚𝗶𝘂𝗿𝗴𝗶𝘂 reprezintă un proiect important de dezvoltare a infrastructurii rutiere din România, desfășurat pe raza județului Giurgiu, care va avea impact major asupra întregii rețele naționale de tranzit mărfuri și călători dinspre și spre Europa de Vest. Referitor la 𝘁𝗿𝗮𝘀𝗲𝘂 și 𝗰𝗼𝗻𝗲𝘅𝗶𝘂𝗻𝗶, consider că este foarte important ca noul drum București – Giurgiu să fie gândit mai departe de Autostrada Bucureștiului #A0, până la Autostrada București – Pitești #A1, putând, pe viitor, să facă parte din 𝗮𝗹 𝗱𝗼𝗶𝗹𝗲𝗮 𝗶𝗻𝗲𝗹 𝗱𝗲 𝗮𝘂𝘁𝗼𝘀𝘁𝗿𝗮𝗱𝗮 𝗱𝗲 𝗰𝗲𝗻𝘁𝘂𝗿𝗮 𝗮 𝗖𝗮𝗽𝗶𝘁𝗮𝗹𝗲𝗶, care se află la nivel de intenție. Referitor la 𝘀𝘁𝗿𝘂𝗰𝘁𝘂𝗿𝗮, consider că o structură de beton, precum a fost realizat și drumul de legătură dintre DN5 și Podul Prieteniei (drumul de beton pe care l-am dat în trafic în decembrie 2021, denumit și Autostrada Nemțească) este mult mai adecvată, întrucât: are rezistență la schimbări climatice: drumurile din beton sunt mai puțin afectate de temperaturile ridicate, neavând tendința de a se deforma din cauza sarcinii grele și a valorilor temperaturii, iar pe porțiunea aceasta avem un volum mare de mașini grele și tiruri care tranzitează teritoriul României dinspre și spre Vama Giurgiu; crește și sprijină economia locală și națională, întrucât nu va mai trebui să importăm bitum (în prezent, importăm 90%); întreținerea drumului este mai puțin costisitoare, deoarece betonul necesită intervenții mai rare decât asfaltul; are o durabilitate crescută
Sursa Ionel Scrioșteanu, Facebook