Azi, 30.09.2025 a avut loc ședința lunară a Colegiului Prefectural, prezidată de domnul prefect, Mircea Dorin Crețu alături de domnii subprefecți, Benedek Zacharie și Florian Giubega, având următoarea ordine de zi:
Analiza rezultatelor obținute de elevii din învățământul preuniversitar din județul Sibiu la examenele naționale de sfârșit de ciclu de învățământ obligatoriu (evaluare națională și bacalaureat), temă prezentată de domnul Inspector Şcolar General, Prof. Emilian-Marius NOVAC.
Bacalaureatul, ca examen anual de ieșire din sistem, organizat în două sesiuni – este – prin rezultatele sale, feed-backul la calitatea învăţământului la nivelul județului nostru.
În urma analizei diagnostice și a interpretării datelor statistice, se poate aprecia că în județul Sibiu rezultatele la probele scrise ale examenului naţional de bacalaureat 2025, sesiunea iunie, se încadrează în parametrii ratei de reușită peste media pe țară (76,50%), cu procentul de 82,40% (locul VII pe țară), deși s-a înregistrat o scădere procentuală procentuală de 0,86% față de scorurile din anul 2024, când procentul de promovabilitate la bacalaureat a fost 83,26%. Examenul s-a desfășurat corect, de la înscrierea candidaților, de la informarea și instruirea riguroasă a tuturor persoanelor implicate și la organizarea și până la derularea a probelor scrise.
Procentul de promovabilitate reflectă corect nivelul achizițiilor cognitive și, mai ales, al competenţelor pe care candidații le-au dobândit pe parcursul învăţământului liceal, până la data curentă.
Rata de eșec de 17,60% (16,70% în 2024, 20,47% în 2023, 20,17% în 2022, 20,5% în 2021) impune necesitatea implementării la nivelul învățământului liceal județean a unui pachet de măsuri remediate / de proceduri specifice care să regleze sistemul din interior și prin intermediului cărora să fie corelate cauzele cu efectele, în vederea obținerii unor scoruri ascendente la examenului național de bacalaureat – 2026.
În ceea ce privește sesiunea iulie-august a examenului național de bacalaureat 2025, se poate aprecia că în județul Sibiu rezultatele la probele scrise sunt satisfăcătoare, cu procentul de 33,19%, înregistrându-se o creștere procentuală procentuală de 0,81% față de scorurile din anul 2024, când procentul de promovabilitate la bacalaureat a fost 32,38%. Examenul s-a desfășurat corect, de la înscrierea candidaților, de la informarea și instruirea riguroasă a tuturor persoanelor implicate și la organizarea și până la derularea a probelor scrise.
Desfășurarea examenului de Evaluare Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a, în anul școlar 2024-2025 s-a realizat în condiții optime, cu respectarea prevederilor metodologice și procedurale specifice. De asemenea, conform monitorizării realizate de către I.Ș.J. Sibiu / de către reprezentantul M.E.C., menționăm că nu au fost identificate disfuncții în organizarea și desfășurarea examenului, la nivelul județului Sibiu.
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a – 2025, este, prin rezultatele sale, feed-backul la calitatea învăţămânțului la nivel de școlaritate V-VIII din fiecare județ. În urma analizei diagnostice și a interpretării datelor statistice, se poate aprecia că în județul Sibiu examenul s-a desfășurat corect, de la înscrierea candidaților, la informarea și instruirea riguroasă a tuturor persoanelor implicate, la organizarea și derularea probelor scrise și a evaluării digitalizate a lucrărilor. Procentul de promovabilitate de 83,5% ne-a situate pe locul 12 pe țară. Pentru optimizarea scorurilor la examen în anul școlar 2025-2026, comisia județeană de organizare a ENVIII își propune să monitorizeze toate unitățile de învățământ din județul Sibiu care au obținut rezultate neperformante la Examenul de Evaluare Națională 2025, în vederea identificării măsurilor optime de pregătire a elevilor, conform etosului și a mediului educațional locale.
Procentul de promovabilitate reflectă corect nivelul achiziţiilor cognitive și, mai ales, al competențelor pe care elevii le-au dobândit până la data desfășurării examenului național. Rezultatele obținute necesită implementarea la nivelul învăţământului județean a unui pachet de măsuri remediale, prin intermediului cărora să fie corelate cauzele cu efectele, în vederea obţinerii unor scoruri ascendente la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a, în anul școlar 2025 – 2026.
II. Sistemul Inteligent de Transport implementat pe Autostrăzile din România. (Secția Autostrăzi Sibiu), temă prezentată de către domnul inginer Alexandru Bădilă, adjunct șef secție – Secția Autostrăzi Sibiu.
Sistemul de transport național reprezintă o componentă fundamentală a societății românești prin cel puțin două componente: economică și socială. Creșterea volumului transportului rutier în Uniunea Europeană, asociat cu creșterea economiei europene și a cerințelor de mobilitate ale cetățenilor sunt cauzele principale ale creșterii congestiei pe rețeaua de drumuri naționale, creșterii consumului de energie, precum și ale unor probleme sociale și de mediu. Dezvoltarea unui sistem de transport care să răspundă nevoilor economiei românești și a celei europene constituie o prioritate strategică.
Răspunsul la aceste provocări majore nu se poate limita la măsurile tradiționale, cum ar fi extinderea infrastructurii de transport rutier existente. Subiectul acestei strategi îl reprezintă infrastructura inteligentă, respectiv sistemele de transport inteligente (ITS- intelligent transport systems) ca parte importantă a infrastructurii rutiere și ca element primordial în realizarea conectării vehiculelor cu infrastructura.
Sistemele de Transport Inteligente sunt aplicații telematice avansate, care au ca scop furnizarea de servicii inovatoare privind diferitele tipuri de transport și management al traficului, cât și de a permite diverșilor utilizatori să fie mai bine informați și să folosească rețelele de transport într-un mod mai sigur, mai coordonat și mai “inteligent”.
ITS-ul integrează telecomunicații, electronică și tehnologiile informației cu ingineria transporturilor, în vederea planificării, proiectării, operării, întreținerii și gestionării sistemelor de transport.
Compania Natională de Administrare a Infrastructurii Rutire CNAIR este administratorul rețelei naționale de autostrăzi și drumuri naționale și gestionează implementarea sistemelor de transport inteligente. Misiunea CNAIR este aceea de a dezvolta o infrastructură rutieră de calitate care să permită dezvoltarea economică și socială a României, să conducă la reducera impactului negativ al transportului rutier(accidente) și la creșterea eficienței proceselor de transport și activităților economice.
In direcția implementării și utilizării sistemului ITS în transportul rutier au fost indentificate mai multe provocări majore, după cum urmează:
Congestionarea traficului rutier – costurile de congestionare ar crește cu aproximativ 14% până în 2030 și 23% până în 2040, față de 2015;
Emisiile generate de transportul rutier – ar fi mai mari, cu aproximativ 24% până în 2030 față de 2015 (scădere de 78% până în 2040) pentru CO2, iar emisiile de NOx vor scădea cu 56% între 2015 și 2030 (77% până în 2040);
Accidentele rutiere mortale – procentul acestora va fi cu 22% mai mic în 2030 față de 2015 și cu 28% mai mic până în 2040, însă numărul rănilor grave și ușoare – ar scădea cu o viteză mai mică (18% pentru 2015-2030 și 22% pentru 2015-2040). Este documentat faptul ca probabilitatea de decese precum si congestionare este mai mica in tarile cu o mare densitate a autostrazilor raportata la totalul retelei de drumuri. Ratele de deces sunt ridicate in regiunile cu densitate scazuta a autostrazilor, cum ar fi Romania, Ungaria, Bulgaria si multe zone rurale din Franta si Spania.
Secția de Autostrăzi Sibiu are in administrare două sectoare de autostrada cu un total de 151 km lungime din doua județe: județul Sibiu și județul Mureș si sunt monitorizate prin sistemul ITS 24/24, 7/7 din CMI Săliște.
Sectorul de Autostrada A1
Sectorul de autostrada A1 din Județul Sibiu aflat in administrarea S.A.S. este cuprins intre poziția kilometrică 224+600 localitatea Boița pana la kilometrul 292+455 localitatea Cunța cu un total de 9 noduri rutiere. Pentru o gestionare, administrare și întreținere mai eficientă responsabilitatea acestui tronson de autostradă în lungime de 86 km aparține celor două C.I.C.-uri (C.I.C. Boita si C.I.C. Săliște).
Sectorul de Autostrada A3
Sectorul de autostrada A3 din Județul Mureș aflat in administrare S.A.S. este cuprins între poziția kilometrică km 0+000 localitatea Târgul Mureș pana la kilometrul km 51+855 localitatea Câmpia Turzii cu un total de 6 noduri rutiere.
Responsabilitatea acestui tronson de autostrada in lungime de 65 km aparține de C.I.C. Ungheni.
Catagrafia unităților autorizate și înregistrate sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor din județul Sibiu, în raport cu procedurile specifice privind funcționarea acestora, în conformitate cu legislația în vigoare, temă prezentată de dl.dr. Cristian Radu Popa, director executiv al Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Sibiu.
Înregistrarea sanitară veterinară a activităților de vânzare directă a produselor de origine animală se efectuează în baza solicitării scrise din partea producătorilor, care
trebuie să cuprindă:
- denumirea și adresa producătorului atestate prin anexarea copiei documentului de identitate;
activitatea desfăşurată;
tipurile şi cantităţile de produse supuse vânzării directe;
locurile de vânzare directă a produselor de origine animală sau de amplasare a automatelor de lapte;
dovada care atestă că au fost achitate tarifele de înregistrare la DSVSA,;
în cazul unui centru de sacrificare păsări şi/sau lagomorfe la nivelul exploataţiei, schiţa acestuia;
fişa de sănătate pentru animale.
Producția primară (Vânzare directă) reprezintă producerea, creșterea animalelor domestice sau obținerea produselor primare, incluzând animalele crescute până la momentul sacrificării, precum şi vânătoarea sau pescuitul
PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ COMERCIALIZATE PRIN VÂNZARE DIRECTĂ:
laptele crud;
ouăle obţinute în ferme proprii, fără activităţile de marcare sau ambalare a acestora;
mierea de albine extrasă şi alte produse apicole primare recoltate din stup,
produsele pescărești primare a căror natură nu a fost substanțial modificată, inclusiv
moluștele bivalve vii provenite din pescuit sau acvacultură;
vânatul sălbatic nejupuit şi nedeplumat, obţinut de către vânători, eviscerat sau neeviscerat;
carnea de pasăre sau lagomorfe care provine de la animale tăiate în fermă;
VÂNZARE CU AMĂNUNTUL – manipularea şi/sau prelucrarea produselor alimentare şi depozitarea lor în punctele de vânzare sau livrare către consumatorul final, incluzând terminalele de distribuţie, operaţiunile de catering, cantine de fabrică, catering instituţional, restaurante şi alte operaţiuni similare în domeniul serviciilor alimentare, magazine, centre de distribuție tip supermarket și puncte de vânzare angro
În vederea înregistrării sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, se depun următoarele documente:
o cerere scrisă;
schiţa obiectivului unde se desfăşoară activităţile de producţie, cu excepţia stânelor;
copia certificatului constatator sau, după caz, a certificatului de înregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comerţului,
copia carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol/atestatului de producător, eliberat de primărie, iar în cazul vânătorilor şi pescarilor, copia carnetului de membru vânător/permisului de pescuit comercial vizat pe anul în curs de asociaţiile profesionale din domeniu în conformitate cu prevederile legislaţiei specifice în vigoare;
copia actului de identitate al reprezentantului legal al operatorului economic;
dovada care atestă ca au fost achitate tarifele stabilite de legislaţia specifică în vigoare.
În vederea obținerii autorizației sanitar-veterinară şi pentru siguranța alimentelor, a autorizaţiei sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor pentru schimburi intracomunitare cu produse alimentare de origine animală, se depune la DSVSA o documentaţie care va cuprinde:
cererea de autorizare din partea unităţii, cu precizarea activităţilor;
proiectul planului unităţii cu fluxurile tehnologice şi evidenţierea echipamentelor şi utilajelor;
planul cu amplasarea obiectivului în zonă;
memoriul tehnic justificativ;
copia certificatului unic de înregistrare, iar în cazul pieţelor angro copia autorizaţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, în cazul în care se acordă număr secundar;
copia certificatului constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului, sau alte documente care atestă forma juridică de organizare;
documentul care atestă achitarea tarifelor prevăzute de legislaţia în vigoare.
În vederea înregistrării sanitar-veterinare a unităţilor din domeniul sănătății animale, reprezentatul legal al operatorului depune la DSVSA, următoarele documente:
cererea, în original, conform modelului;
certificatul constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului şi certificatul de înregistrare, iar persoanele juridice/forme asociative vor depune documentele echivalente în baza cărora s-au constituit,
actul doveditor al dreptului de proprietate/folosinţă asupra spaţiului, cu menţionarea coordonatelor GPS
memoriu tehnic, din care să reiasă categoriile, speciile, numărul de animale deţinute sau pe care intenţionează să le deţină în unitate şi capacitatea unităţii;
declaraţia pe proprie răspundere că îndeplineşte şi respectă condiţiile sanitar-veterinare prevăzute de legislaţia în vigoare pentru desfăşurarea activităţii solicitate,
planul de încadrare în zonă, planul de amplasare, şi după caz, schiţa de detaliu a unităţii cu descrierea fluxului tehnologic;
ctul de identitate al administratorului, sau al persoanei împuternicite,
dovada achitării taxei, conform Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 96/2014,
contract de servicii încheiat cu un medic veterinar de liberă practică,
contract cu o unitate de neutralizare a subproduselor de origine animală ce nu sunt destinate consumului uman, autorizată sanitar-veterinar.
dovada înregistrării exploataţiei în Sistemul Naţional de Identificare şi Înregistrare a Animalelor, pentru unităţile în care sunt deţinute animale supuse identificării şi înregistrării, cu excepţia animalelor de companie;
În vederea autorizării sanitar-veterinare pentru unităţile care desfăşoară activităţile prevăzute în domeniul hranei pentru animale, reprezentantul legal al unităţii trebuie să depună la DSVSA, câte un dosar pentru fiecare punct de lucru, care trebuie să cuprindă următoarele documente:
cerere de autorizare sanitar-veterinară a unităţilor ce desfăşoară activităţi în domeniul hranei pentru animale în original,
copie a certificatului unic de înregistrare şi a certificatului constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului pentru activitatea specifică pentru care solicită autorizarea;
schiţa unităţii cu fluxurile tehnologice, dacă este cazul;
copie a actului doveditor al dreptului de proprietate/folosinţă asupra spaţiului în care îşi desfăşoară activitatea, deţinut în condiţiile legislaţiei în vigoare;
memoriul tehnic justificativ cu descrierea activităţii, a utilajelor şi ustensilelor, a procedurilor de lucru, capacitatea de producţie, depozitare, ambalare, după caz;
lista cu personalul de specialitate având calificările necesare pentru fabricarea hranei pentru animale, în cazul unităţilor producătoare;
dovada achitării tarifului de autorizare prevăzut în legislaţia sanitar-veterinară în vigoare.
În vederea autorizării sanitar-veterinare a unităţilor din sfera sănătății animale, reprezentatul legal al operatorului depune la DSVSA, următoarele documente:
cererea, în original, conform modelului prevăzut în anexa;
certificatul constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului şi certificatul de înregistrare, dovada dreptului de proprietate/folosinţă asupra spaţiului în care îşi desfăşoară activitatea, cu menţionarea coordonatelor GIS;
programul de biosecuritate şi planul de urgenţă, în cazul exploataţiilor de suine și păsări;
planul de încadrare în zonă, planul de amplasare, şi după caz, schiţa de detaliu a unităţii;
memoriul tehnic justificativ, cuprinzând descrierea activităţilor ce urmează a se desfăşura;
contract de servicii încheiat cu un medic veterinar de liberă practică;
contract cu o unitate de neutralizare a subproduselor de origine animală ce nu sunt destinate consumului uman, autorizată sanitar-veterinar;
dovada înregistrării exploataţiei în Sistemul Naţional de Identificare şi Înregistrare a Animalelor, pentru unităţile în care sunt deţinute animale supuse identificării şi înregistrării;
actul de identitate al administratorului, după caz al persoanei împuternicite;
în cazul adăposturilor pentru animale aparţinând consiliilor judeţene, consiliilor locale sau asociaţiilor şi fundaţiilor se va depune şi declaraţia pe propria răspundere că unitatea dispune de personal suficient, care este instruit astfel încât să deţină aptitudinile şi capacităţile adecvate asigurării activităţilor de preluare a animalelor care fac obiectul ordinului de plasare în adăpost;
dovada achitării taxei, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 96/2014;
documentul emis de autoritatea locală competentă pe domeniul protecţiei mediului, din care rezultă că unitatea este autorizată sau se află în curs de autorizare, numai pentru unităţile de tip staţie de spălare şi dezinfecţie mijloace de transport animale vii.
În urma depunerii documentației la DSVSA SIBIU, la toate tipurile de unități, personalul cu atribuții din cadrul instituției verifică la fața locului veridicitatea din înscrisurile depuse, apoi se formulează propunerea de autorizare/înregistrare sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor.
Suma rezultată din încasarea tarifelor de autorizare/înregistrare sanitară veterinară a acestor unități, în conformitate cu prevederile Ordinului Președintelui ANSVSA nr. 96/2014, cu modificările și completările ulterioare, de la începutul anului, până la data prezentei, este de 269199 lei, constituind fonduri proprii ale DSVSA Sibiu, cu încadrare în articolul bugetar 3304 – Taxe și tarife pentru analize și servicii efectuate de laborator.