Cel mai recent studiu publicat de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) privind „Utilizarea platformelor online – persoane fizice” arată că 9 din 10 utilizatori de internet folosesc frecvent rețelele sociale (de câteva ori pe săptămână sau chiar zilnic), având o expunere ridicată la riscuri: 65% au întâlnit în ultimele 12 luni cel puțin o formă de fraudă sau conținut înșelător, iar doar 52% se declară suficient de informați cu privire la riscurile utilizării platformelor online.
Activități online
Rezultatele studiului arată că timpul mediu petrecut zilnic pe internet este de 4 ore și 19 minute, cu vârfuri de 5 ore şi 30 de minute pentru adolescenţii de 14 – 17 ani sau tinerii de 18 – 24 ani, însă 7 din 10 respondenți au declarat că nu folosesc instrumente de monitorizare a timpului petrecut online.
Principalele scopuri ale utilizării internetului sunt comunicarea (96%), divertismentul (92%) și socializarea pe rețelele sociale (92%). Trei sferturi (75%) folosesc internetul pentru informare și, respectiv, cumpărături.
De asemenea, rezultatele studiului indică faptul că:
- Rețelele sociale conduc topul platformelor online utilizate: 96% dintre respondenți le folosesc zilnic, cu o durată medie de peste 100 de minute;
- Tinerii între 14 – 17 ani petrec pe rețele sociale aproape 3 ore zilnic;
- Platformele de căutare și informare sunt folosite de 93% dintre respondenți, iar cele de video/music streaming de 90%;
- Platformele de cumpărături și servicii sunt utilizate de 83% dintre respondenți;
- Jocurile online au o penetrare de 37% la nivel general, dar procentul este de 72% în rândul tinerilor de 14 – 17 ani.
Dezinformarea și deepfake-urile
65% dintre respondenți au fost expuși, în ultimele 12 luni, la cel puțin o formă de fraudă sau conținut înșelător și aproape jumătate dintre aceştia și-au schimbat modul în care utilizează platformele online ca urmare a experiențelor negative întâlnite.
Cele mai frecvente situații la care respondenții au fost expuşi în mediul online în ultimele 12 luni sunt următoarele:
- 51% au identificat conținut cu dezinformare și informații false;
- 38% au întâlnit deepfake și conținut fals generat cu inteligența artificială;
- 33% au identificat conturi false și impersonarea unor persoane/instituții;
- asupra a 31% dintre respondenți s-au încercat tentative de obținere frauduloasă a datelor sau phishing.
Totodată, 52% dintre respondenți consideră că sunt informați despre riscurile platformelor online, iar 79% știu că pot raporta conținutul ilegal direct la platformele online.
Cele mai mari riscuri percepute sunt fraudele financiare și dezinformarea (73%), iar 72% dintre respondenţi au menţionat phishing-ul şi grooming-ul (atragerea şi manipularea minorilor de către adulţi în scopuri abuzive).
În percepția respondenților studiului, platformele online asociate cu cele mai ridicate riscuri în utilizare sunt: TikTok (47%), Roblox și Snapchat (33 – 34%), Facebook, Discord și X (cu 29 – 30%). La polul opus, Pinterest, YouTube și LinkedIn sunt considerate deloc sau foarte puțin riscante de peste 60% dintre respondenţii care le cunosc.
Măsuri de protecție luate
68% dintre respondenți declară că verifică și, la nevoie, modifică setările de confidențialitate și securitate ale conturilor, iar 43% își limitează informațiile personale publicate online, în timp ce 40% folosesc autentificarea în doi pași.
Protecția copiilor în mediul online
70% dintre respondenți consideră utile funcțiile de control parental și setările de siguranță oferite de platformele online pentru protejarea copiilor şi adolescenţilor, însă utilizarea lor efectivă rămâne redusă: doar 34% dintre părinți limitează timpul de acces, folosesc funcții de control parental sau monitorizează conținutul accesat de copii.
Măsura preferată este discuția directă cu copilul despre siguranța online, fraude, hărțuire și protecția datelor personale, aplicată de 50% dintre părinți, de multe ori cumulativ cu alte măsuri.
Peste jumătate (52%) dintre părinții cu copii minori au fost de acord cu crearea unui cont pe platformele online de către copiii lor, din care: 74% părinţi cu copii de 15 – 17 ani, 63% părinți cu copii de 12 – 14 ani, scăzând la 38% pentru părinții cu copii sub 12 ani.
47% dintre minorii participanți la studiu nu au cerut acordul părintelui la crearea conturilor pe rețelele sociale, iar o treime dintre minori spun că părinții lor nu folosesc nicio măsură tehnică de control.
Despre studiu
Studiul a fost realizat la comanda ANCOM, prin interviuri online (CAWI), și s-a desfășurat în perioada 4 august – 1 septembrie 2026. Eșantionul de 1.450 de respondenți cuprinde persoane de peste 14 ani care au utilizat platforme online în ultimele 12 luni și au fost implicate în decizia de utilizare a acestora.
Raportul complet este disponibil aici.
Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) este instituţia care promovează interesele utilizatorilor de servicii de comunicații electronice, servicii poștale și servicii digitale în contextul tranziției la societatea Gigabit, prin valorificarea optimă a mixului de instrumente de administrare și reglementare aflate la dispoziția Autorității. Pentru mai multe detalii despre activitatea ANCOM vizitați www.ancom.ro, infocentru.ancom.ro, www.portabilitate.ro și www.veritel.ro. Pentru a testa și monitoriza calitatea serviciului de internet, accesați www.netograf.ro. Pentru a consulta acoperirea cu semnal mobil a localităților, drumurilor naționale și județene din România, accesați www.aisemnal.ro.